Pentru ca zeita Andreea a împlinit 1 an și jumatate am considerat ca este momentrul potrivit pentru a mă ocupa de educația ei. Și nu ma refer aici doar la a o invăța să vorbească. Educatia copilului este un proces complex care presupune sa stie cum sa se comporte în societate, cum să relationeze cu cei de o seama cu el si cu adultii, in diferitele situatii cu care se confrunta in viata de zi. Deși poate părea timpuriu, am constatat cu plăcere că este foarte receptivă și, jocul de-a salutul, conversația, vizita o atrag foarte tare.
Pornind de la cărticica Obiceiuri bune a reușit să învețe câteva gesturi simple. Surprizele abia de acum încep, pentru că atunci când te aștepți mai puțin te surprinde cu câte o replică…
- Să vă povestesc: dimineață, pe la 5, cu genele grele de vise, o aud: Neața mami!
- Eu: e încă nospte. Mai dormim puțin.
- Andreea: Lăptic, te rog
Buimacă de rugamintea copleșitoare a piticuței, mă duc la bucătărie să-i pregatesc biberonul cu lapte. Când: lipa, lipa o aud cum vine după mine, cu picioruțele goale.
- Eu, cu un ochi la biberon și altul la ea: Fugi în pat, că vin repede cu lăpticul.
- Andreea, întinzându-mi o cutie de lapte goala, pe care i-am dat-o să se joace cu ea de-a gatitul: Potim (=poftim)
Mă uit la ea surprinsă. o iau și o așez pe masă langă cutia buna, plină cu lapte praf. Apoi după ce foamea este potolită, ne reluăm visele matinale. Când ne trezim, mă apuc de puțină ordine și piticuța reușește să mă surprindă iar: ajut, ajut eu– spune ea mândră, ajutându-mă să intind pătura pe pat și apoi aplaudând cu bucurie: Bavo! bavo! (=bravo!)
- Și ăsta-i doar începutul zilei. Urmează replici de genul:
- la loc!, la locul ei– când facem ordine
- ovețel- ștergem pafu (= șervețel ca să ștergem praful)
- șterge- murdar (= șterge că e murdar)
- mulțumesc
- hapciu-sănătate – atunci când strănută cineva
- spalam dinți, mânuțe, năsuc
- cheama Andreea
- Ce faci?
- Bine.
- Cum cheamă (= cum te cheamă?)
- Pupici, pa!
- Noapte bună!
- Poftă bună!
- La mulți ani!
Evoluția ei mă determină să continuu să o învăț să fie politicoasă, fiind un argument că niciodată nu este prea devreme. Și cum politețea este un amestec de discretie, de omenie, de bunavointa si de atentie, ea este cea care dechide multe uși și suflete. Așa cum spunea Voltaire: politetea este icoana blanda a bunatatii, si aceasta bunatate ne e scumpa tuturor.
-
S-ar putea să-ți placă și: Dilema
-
-
Read Full Post »