Feeds:
Posts
Comments

Posts Tagged ‘vocabular activ’

Zeita Andre se apropie topaind de 19 luni si vocabularul ei este foarte bogat. De la substantive si adjective a trecut rapid la verbe iar modul in care contruieste timpurile este adesea interesant si haios. Asa au luat nastere:

  • a împingat (a împins)
  • cubiței = biscuiței
  • măline=măsline
  • caval=cașcaval
  • umușică=frumușică
  • a ciupuit= a ciupit
  • un elefant se legat= se legăna
  • haidem= haide noi= să meregm
  • desăm noi= să desenăm
  • Cri-cri cri toamă gri/ Nu credeam c-o să mai vii/Inaine de Crăciu – a devenit Cri-cri cri toamă gri/ nu credeam venit/ Crăciun venit
  • la cator= la calculator
  • a domit= a dormit
  • a apins= a aprins
  • a bubuuze la cișigiu= la buburuze în Cișmigiu
  • a opit= a oprit
  • mâncă și el/ea în guriță= mănâncă și el/ea…
  • Comim= Cosmin
  • a prinzat= a prins
  • a plângiat= a plâns
  • gâdilim= să ne gâdilăm

Read Full Post »

In culori

Si de-odata curcubeul s-a spart in pulbere colorata si ne-a invadat universul. Nu ca pana acum nu ar fi observat culorile, doar ca de la o vreme le spune, le recunoaste, le iubeste. Are o pasiune pentru culoarea verde, desi prima pronuntata a fost galben. Dis de dimineata se aseaza la masuta si spune vesela, plina de nerabdare: desam (=desenam). A experimentat deja desenatul pe carti, pe foi, pe pereti, pe tricouri, pe cutii, pe dulapuri…. Linii, cercuri, puncte toate asteapta sa fie admirate, elogiate, pozate. Jocurile noastre devin tot mai nuantate, fericirea si sublimul nascandu-se din strigatul ei vesel: a reusit, a putut.

Read Full Post »

Am implinit 1 an jumatate, avem 10kg 300g si 82 cm. Am fost surprinsa de intrebarile legate de dezvoltarea neuropsihomotorie de la examenul pediatric. Pentru curiosi, iata-le:

  • Se uita la cartile cu imagini/desene? – le adora de la 5 luni
  • Executa comenzi verbale? –
  • Arata 3 parti din corp la comanda? – deja le spune pe toate- nu doar le arata!
  • Spune 5 cuvinte? – ea deja face propozitii de 4-5 cuvinte. Vocabularul activ e mult mai bogat.
  • Stie sa bea din pahar?
  • Stie sa-si scoata singur mainile si picioarele la dezbracat?
  • Trage sau impinge jucariile?
  • Merge singur? – inca de la 9 luni a facut primii pasi singura…
  • Merge pe scari tarandu-se ? – deja le urca tinandu-se de bara….
  • Face obiectele gramada?
  • Mazgaleste cu creionul?- si inca cum. Face linii, cercuri si puncte…
  • Isi arata afectiunea pentru jucarii, animale , oameni?- Frecvent fata de jucarii, le strange in brate spunand: iubita mamei

Sunt o mamica fericita pentru ca am o piticuta vorbareata si foarte receptiva. De ceva vreme cochetam cu poezioarele si cantecelele. Bate vantul frunzele este preferatul ei, alaturi de Are mama o fetita si Balada unui greier mic– din care spune: Cri cri cri , toamna gri…– aducandu-mi cartea de unde i-am citit prima data versurile.

Read Full Post »

Pentru ca zeita Andreea a împlinit 1 an și jumatate am considerat ca este momentrul potrivit pentru a mă ocupa de educația ei. Și nu ma refer aici doar la a o invăța să vorbească. Educatia copilului este un proces complex care presupune  sa stie cum sa se comporte în societate, cum să relationeze cu cei de o seama cu el si cu adultii, in diferitele situatii cu care se confrunta in viata de zi. Deși poate părea timpuriu, am constatat cu plăcere că este foarte receptivă și, jocul de-a salutul, conversația, vizita o atrag foarte tare.

Pornind de la cărticica Obiceiuri bune a reușit să învețe câteva gesturi simple. Surprizele abia de acum încep, pentru că atunci când te aștepți mai puțin te surprinde cu câte o replică…

  • Să vă povestesc: dimineață, pe la 5, cu genele grele de vise, o aud: Neața mami!
  • Eu: e încă nospte. Mai dormim puțin.
  • Andreea: Lăptic, te rog

Buimacă de rugamintea copleșitoare a piticuței, mă duc la bucătărie să-i pregatesc biberonul cu lapte. Când: lipa, lipa o aud cum vine după mine, cu picioruțele goale.

  • Eu, cu un ochi la biberon și altul la ea: Fugi în pat, că vin repede cu lăpticul.
  • Andreea, întinzându-mi o cutie de lapte goala, pe care i-am dat-o să se joace cu ea de-a gatitul: Potim (=poftim)

Mă uit la ea surprinsă. o iau și o așez pe masă langă cutia buna, plină cu lapte praf. Apoi după ce foamea este potolită, ne reluăm visele matinale. Când ne trezim, mă apuc de puțină ordine și piticuța reușește să mă surprindă iar: ajut, ajut eu– spune ea mândră, ajutându-mă să intind pătura pe pat și apoi aplaudând cu bucurie: Bavo! bavo! (=bravo!)

  • Și ăsta-i doar începutul zilei. Urmează replici de genul:
  •  la loc!, la locul ei– când facem ordine
  • ovețel- ștergem pafu (= șervețel ca să ștergem praful)
  • șterge- murdar (= șterge că e murdar)
  • mulțumesc
  • hapciu-sănătate – atunci când strănută cineva
  • spalam dinți, mânuțe, năsuc
  • cheama Andreea
  • Ce faci?
  • Bine.
  • Cum cheamă (= cum te cheamă?)
  • Pupici, pa!
  • Noapte bună!
  • Poftă bună!
  • La mulți ani!

Evoluția ei mă determină să continuu să o învăț să fie politicoasă, fiind un argument că niciodată nu este prea devreme. Și cum politețea este un amestec de discretie, de omenie, de bunavointa si de atentie, ea este cea care dechide multe uși și suflete. Așa cum spunea Voltaire: politetea este icoana blanda a bunatatii, si aceasta bunatate ne e scumpa tuturor.

  • S-ar putea să-ți placă și: Dilema
  •                                     Dragoste de carton
  •                                     Lexicon

Read Full Post »

  •  Măru-i roșu și gustos,
  • Cu cuțitu-l tai frumos,
  • Sucul, galben, sănătos
  • Pâinea-i albă și pufoasă
  • Hai copii cu toți la masă!

 Versurile sunt inspirate de imaginile din Primele cuvinte– de la Teora.

Read Full Post »

Stiți voi oare care este diminutivul de la furculiță? …. V-ati gândit bine? Sunteți siguri? Ei bine, o să vă lamuresc eu:  fufulicuța!!! In varianta Andreea, furculița se pronunță- fufulica. Așa că ieri a încercat să formeze singurică un diminutiv și a cerut- fufulicuța….

Deși adesea pronunță surprinzător de corect cuvintele, uneori se întâmplă să mai inverseze silabele. Așa ficățeii au devenit fițicăi…. Ar suna interesant o comandă de genul: Chelner, o porție de fițicăi , vă rog!

Read Full Post »

Dialog matinal:

  • Andreea: A aprins.
  • Eu: Ce s-a aprins?
  • Andreea: Lumina… a aprins….
  • Eu- nelamurita, incercand sa ghicesc la ce se refera- A aprins cineva lumina?-asta-mi spui?
  • Andreea: Daaaaaaaa. Afara( și-mi arată fericită spre fereastră) Jos! Jucăm!
  • Eu: Da, mami, e dimineață. A răsărit soarele. Bună dimineața, Andreea!
  • Andreea: Neața, tati! (sub influența reclamei la cafea, în care o domnișoară spune: ‘ neața, tati ) Jos!

Așa că dilema dimineții a rămas neelucidată: Oare cine a aprins lumina? Cât despre dialogurile matinale sau nocturne, se pare că Andreea este neistovită în a comunica, în felul ei ceea ce observă.

Read Full Post »

Pentru ca ne apropiem cu pasi repezi de 1 an si 6 luni, ne pregatim de primele poezioare. Andreea repeta cu nesat franturi de versuri. E o minune sa o urmaresti cum rosteste stalcit sau corect cuvintele poezioarelor si cantecelelor pe care le aude inca din primele zile: Gargarita-rita, Un pitic atat de mic, Tica-tica-tica, Catelus cu parul cret, Pisicuta, pis-pis-pis… Parafrazandu-l pe Nietzsche care afirma ca Viaţa înseamnă a transforma constant în lumină şi flacără tot ceea ce întâlnim, pot spune ca Andreea are talentul de a transforma tot ceea ce atinge in lumina, flacara si fericire.

Click to play this Smilebox slideshow: Ferma vesela
Create your own slideshow - Powered by Smilebox
Make a Smilebox slideshow

Read Full Post »

Adesea ne jucam de-a scoala- mai exact citim, scriem, povestim, desenam, invatam. Si ii place tare mult joaca cu cartile si foile incat toata ziua spune: citeste, Alice (Alice in tara minunilor), Pitici (Alba-ca-Zapada si cei sapte pitici), Sireeeena (Mica Sirena), Catei (101 dalmatieni), Mor-mor (Cartea Junglei). rabdare sa fie din partea noastra, ca dorinta si receptivitate din partea ei sunt cu caru’… Vedeti in continuare cum decurg orele de lectura.

Click to play this Smilebox slideshow: Ora de lectura
Create your own slideshow - Powered by Smilebox
Make a Smilebox slideshow

Read Full Post »

Adesea piticuta ma surprinde cu imaginatia si perspectiva inedita de a privi tot ceea ce o inconjoara. De fiecare data imi amintesc de cuvintele mestesugite ale unui mare scriitor: Frumusetea lucrurilor exista în mintea celui care le admira. Si cu cata incantare si bucurie regaseste notiunile abia invatate. Sa vedeti….

Imaginati-va o zi obisnuita si pe micuta Andreea strigand plina de entuziasm: A! A!…Mami, A! in timp ce se uita la o bluza. Ma uit repede si curioasa sa constat cauza replicilor navalnice. Ce sa vad? Bluza pe care tocmai o pregatisem pentru calcat… Asa ca ii explic cu rabdare ca e a ei si ca are doi ursuleti, trei baloane…. Ea continua, iritata ca nu pricep ce-mi spune: A! A!- aratandu-mi spre bluza, fara insa a-mi indica un loc exact. Apoi liniste…. Privesc imaginea prin ochii ei, incercand sa deslusesc litera buclucasa…. Ma uit si ma uit si ma simt ca in fata unui examen pe care simt ca-l pic. Imi dau seama ca trebuie sa fie vreo smecherie, insa nu aflu cheia ca sa dezleg misterul…. Apoi suna cineva pe calculator asa ca mergem impreuna si ne asezam in fata ecranului. Eu butonez de zor, incercand sa inchei rapid conversatia, cand aud: Lele, lele…(= luna)! Oftez si imi soptesc ca e o zi in care ratez probele de imaginatie cu brio… Ma uit pe ecran cautand disperata luna… Nu o vad si pace… Asa ca o intreb cu sfiala si ciuda: Unde-i, mami, luna? … Iar ea, mandra de descoperirea facuta imi arata fericita luna. Dupa ce imi arata pe bluza litera recunoscuta, realizez ca am picat testul de imaginatie si perspectiva ….

Va incumetati sa rezolvati testele?

Si raspunsul! Cate secunde a durat pana ati descoperit litera intoarsa si luna din avatar?

Read Full Post »

Older Posts »